Ascultă-L pe Isus și primește-L ca Mântuitor!

                                              Ioan 5:24

          „Adevărat, adevărat vă spun că cine ascultă cuvintele Mele și crede în Cel ce M-a trimis are viața veșnică și nu vine la judecată, ci a trecut din moarte la viață.”

           Meditând mai mult la Cuvântul Domnului, vom descoperi măreția Lui, Îl vom cunoaște mai mult și vom simți dragostea Lui infinită pentru noi; astfel ne vom umple de bucurie și credința noastră va crește.

            În textul biblic de mai sus este relatată vindecarea slăbănogului de la scăldătoarea Betezda, având corespondență cu vindecarea spirituală pentru cei păcătoși; descoperim că Domnul nu este doar Vindecătorul trupului, sau al sufletului bolnav, ci El este sursa vieții veșnice.

            Lui Lazăr i-a poruncit să iasă afară din mormânt, după patru zile; fetiței lui Iair i-a poruncit să se scoale din morți și multe alte cazuri sunt descrise în Scriptură în care Domnul Isus poruncește morții să dea înapoi ceea ce luase…

           Oricine rămâne în Cuvântul Său, ascultându-L, și crezând în El ca Fiu al lui Dumnezeu, primește în dar viața veșnică.

            După darul acesta al vieții veșnice, ar trebui să tânjească orice om pentru că toate celelalte sunt trecătoare: aurul și argintul pier, averile se pierd, chiar și viața pe pământ are o limită; singurul Dar nepieritor, oferit de Dumnezeu tuturor celor care cred în El și-L ascultă, împlinind voia Sa, este viața veșnică.

           Credința sădită în inima omului care L-a primit pe Domnul Isus ca Mântuitor și trăiește în ascultare de El, vede lucrurile nădăjduite ca pe niște realități veșnice.

          De fapt ce este credința? Este o puternică încredințare despre lucrurile care nu se văd, dar pe care le nădăjduim, în făgăduințele lui Dumnezeu.

       Și oricine învață la picioarele Domnului și Mântuitorului nostru, despre Împărăția binecuvântată, va avea drept răsplată intrarea în prezența Tatălui ceresc.

           1 Tesaloniceni 4:16-18 ne înștiințează astfel: „Căci Însuși Domnul, cu un strigăt, cu glasul unui arhanghel și cu trâmbița lui Dumnezeu, Se va pogorî din cer, și întâi vor învia cei morți în Cristos. Apoi, noi cei vii, care vom fi rămas, vom fi răpiți toți împreună cu ei, în nori, ca să întâmpinăm pe Domnul în văzduh; și astfel vom fi totdeauna cu Domnul.”

            Duhul Sfânt completează versetele acestea și ne spune cu duioșie: „Mângâiați-vă dar unii pe alții cu aceste cuvinte.”

            Lumea nu cunoaște tainele acestea și nu poate fi mângâiată în niciun fel, pentru că fără Dumnezeu ea crede într-o falsă „veșnică” pomenire, pe când cei mântuiți prin jertfa Domnului Isus știu despre o adevărată și veșnică întâlnire cu Mirele ceresc.

            Ce poate fi mai înălțător și mai mângâietor pentru sufletul nostru, decât făgăduința hotărâtă a Domnului Isus, Mirele Sfânt, că într-o zi, care nu este departe, ne va lua acasă și nu ne vom mai despărți niciodată, ci vom fi veșnic împreună cu El. Gândul și nădejdea aceasta este o mângâiere pentru oricare copil de Dumnezeu.

            Domnul este foarte aproape de toți aceia care suferă împotriviri din pricina credinței lor și care caută să facă voia Lui Dumnezeu; un exemplu in acest sens este Daniel, în slujbă înaltă la curtea împăratului babilonian, Domnul a fost cu el și l-a ocrotit totdeauna, chiar și în groapa cu lei, unde fusese aruncat pentru credința sa.

            Satan, împreună cu slujitorii lui, plini de răutate și invidie, au fost înfrânți tocmai prin hotărârea lui Daniel de a rămâne credincios lui Dumnezeu, chiar cu prețul vieții, iar Numele Domnului a fost înălțat mai presus de orice nume.

          Același Dumnezeu va fi întotdeauna cu credincioșii în lucrul zilei, la școală, la facultate, sau pretutindeni, dar va fi cu ei și pe paturile de suferință. Și oricine rămâne ascultător de Domnul, este mai mult decât biruitor.

           Omului lui Dumnezeu, proorocului care fusese trimis la împăratul Ieroboam, i s-a spus să nu se întoarcă pe același drum și să nu mănânce nimic cu străinii, Însă, datorită ne-vegherii și neascultării de porunca lui Dumnezeu, a fost dus în eroare de către un proroc mincinos și a fost omorât de către un leu, pe drumul de întoarcere.

          Cuvântul Domnului are aceeași valabilitate și astăzi când ne spune să nu stăm la masă cu lumea; nu este vorba de mâncarea care satură trupul, pentru că Domnul hrănește toate ființele create de El, ci este vorba de hrana sufletului.

            De aceea zice Domnul: nu te hrăni cu ceea ce se hrănește lumea! Și nu bea apă din „paharul” cu care bea lumea, pentru că ea este spurcată la gură și te întinează și pe tine. Ia-ți mai bine, în fiecare zi, hrana sufletului din Scripturi și bea zilnic din izvorul dătător de viață, Cuvântul Domnului.

            Ca să nu ajungi hrană pentru lei și ca să nu-ți petreci veșnicia în compania celui rău, nu te întoarce pe drumul pe care l-ai părăsit când ți-ai predat viața Domnului, pentru că pe drumul de întoarcere stă la pândă leul furios și flămând: Satan, gata să-ți zdrobească sufletul. Și mai ales, nu sta la masa otrăvită a lumii, cu bârfele, cu răutățile, cu invidiile, cu destrăbălările ei, ca să nu pierzi întâlnirea cu Isus, Domnul vieții.

            Dumnezeu să ne ajute să biruim ispitele și să nu punem preț pe nimic din lumea aceasta, dimpotrivă să prețuim foarte mult părtășia cu Domnul, ca și Daniel, omul iubit de Dumnezeu; să rămânem credincioși Domnului și ascultători până la moarte, prin oricare „vale” vor fi purtați pașii noștri de pribegi.